Log in Register

Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
: 4 + 2 =
Detalierea siglei comunei Osica de Sus

Detalierea siglei comunei Osica de Sus

Apa – Semnificaţiile simbolice ale apei pot fi reduse la trei teme dominante: origine a vieţii, mijloc de purificare, centru de rege- nescenţă. Ea reprezintă infinitatea posibilităţilor, simbolul fertilităţii, înţelepciunii, harului şi virtuţii. E simbolul universal de fecunditate. Dacă muntele indică gîndi- rea ascensională, apoi apa semnifică gîn- direa orizontală. Ca masă nediferenţiată, ea conţine sămînţa primordială, toate semnele unei dezvoltări viitoare, dar şi toate ameninţările de resorbţie. Ca toate simbolurile, apa poate fi considerată din două puncte diametral opuse: ea este generatoare de viaţă şi generatoare de moarte, creatoare şi distrugătoare,în tradiţiile creştine, apa simbolizează originea creaţiei, e generatoarea vieţii şi a morţii. Orientalii au considerat apa simbol al binecuvîntării. Apele liniştite semnifică pacea şi ordinea. Apele amare reprezintă amărăciune vieţii. Datorită funcţiilor ei germinative şi purificatoare, apa sintetizează sensul începutului, în basmul popular “Greuceanu" picătura de apă vie pe care i-o dă corbul îi va dărui viaţă veşnică. în mitologia noastră se spune că, înainte ca Dumnezeu să fi creat lumea, nu era decît apă nesfîrşită. Viziunea apare şi la Eminescu, în “Scrisoarea I". Secvenţa "noian întins de ape" şi sfîrşitul lumii se leagă de simbolistica apei, tema potopului apocaliptic apă- rînd obsesiv în basmele şi religiile mai multor popoare.După Mircea Eliade, apele simbolizează substanţa primordială, din care toate formele se nasc şi în care toate se reîntorc. în nuvela “La ţigănci”, apele simbolizează cunoaşterea vieţii, care, în viziunea autorului, este un labirint din care se poate ieşi doar prin moarte.M. Sadoveanu, fascinat de solemnitatea apelor, subliniază adeseori funcţia lor de a inocula o stare contemplativă: "Apele acelea nesfîrşite, care domneau pretutindeni, într-unţinutîntreg, alcătuiau o stăpînire a necunoscutului şi a tainei" (“Taine”). în romanul “Baltagul" apa neagră sugerează moartea lui Nechifor Lipan: "L-am visat rău, trecând călare o apă neagră". Avînd virtuţi sacre, apa întinereşte, vindecă miraculos, iluminează fiinţa. în folclor există motivul apei negre, hotar între lumi, motiv preluat de Sadoveanu în romanul “Baltagul”. Ion Creangă preia ideea în “Povestea lui Harap-Alb",în care eroul titular moare şi este înviat printr-un ritual "cu apă vie şi apă moartă, cu trei smicele de măr" sugerînd regenerarea. Identificăm motivul şi în “Ţlganlmla" de Ion Budai-Deleanu: în pădurea bit", temată, în care se rătăceşte ParpangiT, sunt două izvoare gemene, care curg în direcţii opuse; cel din dreapta este bine cuvîntat şi cine va bea din el se spiritualizează şi devine un "viteaz neînvins şi leu inimos", cel din stînga, "face mintea tîmpă şi nătîngă."în nuvela “Dincolo de nisipuri” de F.-Neagu, apa, atît pentru săteni, cît şi pentru Şuşteru, constituie idealul dorit cu înfrigurare; nici drumul anevoios nu-i opreşte pe căutători, dar, de fiecare dată cînd par a se apropia de ideal, acesta se îndepărtează. Şuşteru este singurul om căruia i se vesteşte sosirea apelor şi tot el o aude sub pămînt. în final, am putea crede că la a treia încercare (ca în basme) el a descoperit-o simţind în faţă "răcoarea apelor".în poemul "Paradis în destrămare" de L. Blaga, descinşi în fluviul heraclitic, "îngerii" "însetează" după Adevărul ultim echvalent cu viaţa. Apa din fîntîni însă (simbol al eternităţii, “mumă") "refuzăgăleţile lor" ca semn al pierderii capacităţii genetice: este “apa vie" umplută de “păianjeni mulţi", saturată de Răul universal. La Bacovia, apa reprezintă o adevărată prezenţă obsedantă. Ea apare nu doar în forma sa lichidă de ploaie, lacrimi, burniţă, cit şi în stare solidă de gheaţă şi ninsoare. Universul poetic al lui Bacovia stă sub semnul apei care cade vertical. Poetul aduce viziunea înecului colectiv, ca proiecţie a fricii existenţiale. în poezia “Lacustră", ploaia nesfîrşită evocă dramatismul materiei care se descompune, iar în poezia “Rar" ea determină alienarea fiinţei: “Plouă, plouă, plouă, / Vreme de beţie- / Şi s-asculţi pustiul, / Ce melancolie". Stejarul- Stejarul Recunoștinței este un stejar plantat la data de 1 aprilie 1927 de către locuitorii satului Vlăduleni, Olt, din comuna Osica de Sus. Copacul reprezinta un simbol al statorniciei locuitorilor acestui sat. La prima ediție a sărbătorii „Fii Satului” desfășurata în anul 2011, a fost dezvelită sub acest copac o placă memorativă. Regele padurii, puternicul stejar este mai predominant in Occident decat in Orient si are mai multe semnificatii in tarile occidentale, unde, prin statu¬ra impozanta cu radacini solid infipte in pamant reprezinta puterea, masculinitatea, gloria militara si imortalitatea. Se spunea ca stejarul atrage trasnetul si ca era sacru pentru zeii fulgerelor din culturile ariene, incluzandu-i pe zeii: greco-roman Zeus , zeul norvegian Thor si zeul german Donar. A fost dedicat si lui Silvanus, zeul roman al padurilor. Stejarul era adorat in special de druizi in combinatie cu vascul „feminin” si de civilizatiile germanice, celtice si scandinave care-1 venerau in dumbravile sfinte de stejari. In toate aceste civilizatii el era reprezentantul divinitatii si al masculinitatii, in ciuda asocierilor sale masculine, este sacru pentru zeite in alte culturi: unele triburi americane native il considera un simbol al Mamei Pamantului, iar in antichitate era dedicat Herei, driadele erau nimfe de stejar. Lemnul greu al stejarului a fost comparat cu incoruptibilitatea. Combinat cu potentialul de a trai mult, el simbolizeaza putere si viata eterna. In iconografia crestina, stejarul simbo¬lizeaza credinta de nelapadat a lui Christos si virtutea si totodata se con¬stituie ca sursa de lemn durabil pentru cruci. Lemnul de stejar de sub picioarele sfantului misionar Bonifacio reprezinta convertirea druizilor. In iudaism, stejarul e pomul fagaduintei si simbolizeaza prezenta lui Dumnezeu. Romanii ofereau ghirlande de stejari ca premii celor care salvau vieti in batalii, un astfel de obicei avea inca ecou in secolul al XVIII-lea cand steja¬rul a devenit un simbol german al eroismului, incepand din secolul al XIX-lea frunzele de stejar au fost folosite in victorii si in reprezentarea semnelor militare. In China, pe langa ca simbolizeaza putere masculina, stejarul reprezinta slabiciunea, pentru ca, spre deosebire de salcie sau bambus, el ramane rigid la furtuni si se rupe in loc sa se indoaie la presiuni. Calusul - Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor. Calusarii executa un ritual magic, care evolueaza in jurul fructului de alun numit ?calus". In dansul lor magic exista un moment cand unul dintre executanti este doborat la pamant cu steagul de alun. Cei care joaca sunt initiati dupa un ritual secret, bine pastrat, pentru a fi demni de a juca acest dans. Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor, cand timp de doua-trei saptamani calusarii merg in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobandit-o. Prin acest dans se protejeaza oamenii, vitele si recoltele de fortele malefice. Rusaliile sunt un fel de iele care danseaza, deosebit de frumos, noaptea, in cerc, in aer sau pe pamant. Daca sunt vazute de un muritor sau acesta calca pe locul in care au dansat (acolo unde iarba este arsa) se imbolnaveste grav. Rusaliile pot lua mintile oamenilor, acestia cazand intr-un fel de transa care nu poate fi vindecata de medici, ci doar prin dansul calusarilor. Mai intai se identifica spiritul bolii de catre vataful calusarilor. Apoi vataful atinge cu steagul (care are la capat o legatura de usturoi, una de pelin si un snur rosu) pe unul din calusari. Calusarul atins cade la pamant, preluand astfel asupra lui raul care iese din cel bolnav. Acest dans si-a pierdut in timp semnificatia magica, devenind un dans care se caracterizeaza prin forta, agilitate, ritm. Un dans asemanator se joaca in sud-vestul Egiptului, de catre locuitorii din oaza Kharga. Exista mici deosebiri de coregrafie si de costum; costumele dansatorilor egipteni nu sunt la fel viu colorate. Tutun- S-a început de la fum, de la unirea omului cu zeitatea. Tutunul era considerat o plantă sacră la amerindieni. Existau diferite ritualuri. Înainte de luptă fumau pipe ca să se îmbărbăteze. După secolele XV-XVI, tutunul a fost adus În Europa, unde a fost primit cu reticenţă. Coloniştii veneau cu impresii foarte bune, auziseră de la indieni de proprietăţile calmante ale plantei. În Europa, tutunul înfrumuseţa grădinile nobililor, a fost folosită iniţial ca plantă ornamentală, iar apoi ca plantă medicinală, pentru tratarea durerilor, alungarea insectelor. Caterina de Medici folosea planta ca să scape de dureri de cap, a dat-o şi copiilor ei. După ce oamenii au început să o fumeze exagerat s-a văzut că face mai mult rău decât bine şi a fost scoasă din rândul plantelor medicinale. Motive traditionale - Element vestimentar tradițional românesc, ia a fost și ne este aproape de suflet. Broderiile bogate, unicat, cusute manual și cu multă migală, fascinează prin frumusețea și originalitatea lor. Simbolurile brodate pe față, spate sau mâneci vorbesc despre viața și familia femeilor care au cusut aceste cămăși, despre zona geografică în care au fost ele realizate, dar și despre preocupările meșteșugărești ale satului. Nu sunt simple desene cusute pe pânză, ci adevărate simboluri magice, menite să îi poarte noroc celei care urma să îmbrace ia, să o apere de ghinion și de rău.000
Read 25 times
Rate this item
(0 votes)

About Author

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

Fusce aliquam nec massa non consquat. Aenean dui neque, varius id viverra itae, semper sed liquam viverra.onec consquat pulvinar urna a pulvinar etiam

Adresa

Adresa :

Comuna Osica de Sus, Judetul Olt

telefon :

0249-418064

Fax:

+0249-417910

Utile